Un transformator este un dispozitiv care utilizează principiul inducției electromagnetice pentru a modifica tensiunea curentului alternativ (AC); componentele sale primare sunt bobina primară, bobina secundară și miezul de fier (sau miezul magnetic). Funcțiile sale principale includ transformarea tensiunii, transformarea curentului, transformarea impedanței, izolarea și stabilizarea tensiunii (în cazul transformatoarelor de miez-saturabile).
Componentele de bază ale unui transformator includ în principal următoarele:
Miezul de fier este construit din foi de oțel silicon stivuite și oferă o cale închisă pentru fluxul magnetic. Designul miezului are un impact direct asupra eficienței și pierderilor transformatorului; un nucleu-de înaltă calitate minimizează histerezisul și pierderile de curent turbionar, sporind astfel eficiența transferului de energie.
Înfășurările constau din bobine primare și secundare, de obicei realizate din fire de cupru sau aluminiu. Aceste înfășurări sunt cruciale pentru inducția electromagnetică, permițând creșterea-sau scăderea-tensiunii în funcție de raportul de spire. Izolarea înfășurării este, de asemenea, un factor critic în asigurarea funcționării în siguranță a transformatorului.
Materialele de izolație și componentele structurale includ izolația dintre înfășurări și între înfășurări și miez, precum și elementele structurale care susțin și fixează înfășurările. Aceste componente asigură o funcționare sigură și stabilă în medii de-înaltă tensiune, facilitând în același timp disiparea eficientă a căldurii și extinzând durata de viață a transformatorului.